Iași, o destinație perfectă de weekend. Top atracții și impresii

Cine nu a vizitat încă Iașiul nu știe ce a pierdut! Nu vorbesc neapărat de obiectivele turistice pentru toate preferințele, de care Capitala Moldovei nu duce lipsă, ci de acea atmosferă relaxată și relaxantă, chiar romantică, de pe străzile umbrite de tei ( încă mai sunt, deși cei ai lui Eminescu au fost înlocuiți de salcâmi ?!) și mărginite de case și clădiri istorice, din parcurile vechi și piețele largi. 

Oamenii sunt prietenoși, dulcele grai moldovenesc nu s-a schimbat, iar de gastronomia de aici toată lumea e de acord că e deosebită. 

Primul centru universitar din România, Iașiul este în același timp un pol de cultură foarte important al țării. S-a păstrat tradiția, căci primul teatru din România aici a fost construit. Cât despre istorie, ea se lasă și azi descoperită și nu doar în muzee ci și pe străzi.

Poți admira și acum creațiile arhitecturale vechi de secole din Iași, din mănăstiri, teatre, palate și universități, dar te poți plimba prin parcuri și grădini botanice- prima și cea mai mare din România. 

Orașul întemeiat pe șapte coline, precum Roma sau Constantinopole, are multe de arătat celor interesați de istorie, cultură, artă și arhitectură și multe povești de spus celor care au urechi să asculte. 

Deși vechi, își menține spiritul mereu sprințar, astfel că boemul Iași reușește să se distreze până târziu în noapte. Este o urbe care te cucerește cu simplitatea și eleganța sa, cu atmosfera pietenoasă și cheful său tineresc de viață. Pleci din Iași mai curat sufletește, mai liniștit și cu speranța revenirii, dar nu înainte de a „bifa” obiectivele turistice importante din Iași!

Eu am avut drept “cartier general” un hotel din Piața Unirii, unde se află câteva obiective pe lângă care e păcat să treci fără să le acorzi măcar un pic de atenție. 

Piața Unirii. În Piața Unirii, dominată de statuia ecvestră a lui A. I. Cuza, se află Muzeul Unirii, unde a fost reședința lui Cuza ( în perioada 1856-1862) și a regelui Ferdinand, în timpul primului război mondial. Tot aici se află Hotelul Traian, construit în anul 1882 după proiectul elaborat de inginerul francez Gustave Eiffel şi unde s-au prins,  pentru prima dată, românii Hora Unirii, la 24 ianuarie 1859. Poate că vei dori să stai la o terasă în Piața Unirii și apoi să o pornești către alte atracții de top ale Iașiului, aflate la 500 de metri. 

Catedrala Mitropolitană. O iei în stânga, faci dreapta pe Strada 1 Decembrie și ajungi pe bulevardul pietonal Ștefan cel Mare și Sfânt. Aici în dreapta, este impozanta Catedrală Mitropolitană care devine, la sărbătoarea Cuvioasei Parascheva, cel mai mare centru de pelerinaj din țară. Catedrala Mitropolitană Iași a fost ridicată în perioada 1833-1839, pe locul a două biserici mai vechi, Biserica Albă (secolul al XV-lea) și Biserica Stratenia (din secolul al XVII-lea). În 1857, imensa cupolă centrală a Catedralei s-a prăbușit, rămânând, timp de două decenii, într-o stare precară. Se renunță la cupola imensă, lucrările reîncep în 1880 și sunt finalizate în 1887. 

Catedrala din Iași este una dintre cele șase catedrale mitropolitane ortodoxe din România. Este pictată de Gheorghe Tătărescu, a fost sfințită în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta, în 1887.  Găzduiește moaștele Sf Parascheva din anul 1889. 

Teatrul Național. Un mic parc aflat în fața catedralei te desparte de Teatrul Național Vasile Alecsandri. Istoria acestei clădiri a Teatrului Naţional din Iaşi este legată de un eveniment mai puţin fericit, distrugerea vechiului Teatru de la Copou de un incendiu devastator din februarie 1888. Noul teatru, cel pe care îl admirăm azi, fost construit între anii 1894-1896 după planurile celebrilor arhitecți vienezi Feliner și Helmer, cei care au zidit peste 20 de teatre în Viena, Praga, Odessa, Mainz, Hamburg, Oradea, Budapesta, Timişoara, Augsburg, Cernăuţi, Carlsbad, Fiume, Szegedin, Cluj și Berlin. 

Palatul Roznovanu. Apoi poți reveni pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, unde se află una dintre clădirile emblematice ale Iașiului, Palatul Roznovanu. Astăzi sediul primăriei din Iași, Palatul Raznovanu, inaugurat în 1832, a fost reședința familiei Rosetti-Roznovanu. Devine sediul primăriei în 1891, iar în 1894 este pentru scurt timp reședința familiei regale. În timpul primului război mondial, este sediul al ministerelor și ale partidelor politice refugiate din București, iar în 1918 aici s-a întrunit Consiliul de Război al României. 

Așadar, Palatul Raznovanu este o altă clădire istorică din Iași, despărțită de câțiva pași de Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi. 

Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi. Acest lăcaș de cult este deosebit prin extraordinarele ornamente exterioare, o dantelărie din piatră care te duce cu gândul la motivele arăbești, persane și turcești. Ctitorie a domnitorului moldovean Vasile Lupu,  a fost construită în perioada 1637-1639 și găzduiește mormintele lui D. Cantemir și ale lui A.I. Cuza. Jefuită și arsă de navălitori, șubrezită de cutremure, biserica va fi restaurată între anii 1882 - 1887 (arhitectura) iar pictura și amenajarea interiorului au durat până în anul 1898.

Mergi pe vechea Uliță Domnească. Continuându-ți drumul către Palatul Culturii, pe ceea ce a fost odată "strâmta și strâmba” Uliță Domnească a Iașiului, observi în stânga două clădiri vechi, reabilitate. 

Casa Dosoftei. Una este Casa Dosoftei, clădire din secolul al XVII-ea unde a fost a doua tiparniță din Moldova, deschisă de mitropolitul Dosoftei în 1679. Aici funcționează în prezent Muzeul Literaturii. 

Biserica Sf Nicolae Domnesc, ctitoria lui Ștefan cel Mare. La fix 10 pași de casa Dosoftei se află o superbă bisericuță, Sf Nicolae Domnesc, ctitorită de Ștefan cel Mare. Ridicată între 1491 și 1492, în Biserica Sf Nicolae Domnesc au fost încoronați toți domnitorii Moldovei începând de la Despot Vodă până la Alexandru Ghica. 

Palatul Culturii, mândria Iașiului. Apoi, în sfârșit, îi vine rândul și monumentalului Palat al Culturii să fie admirat. Proiectat de arhitectul Ioan Berindei în stil neogotic și ridicat între 1906 și1925, Palatul Culturii găzduiește nu mai puțin de patru muzee, în care poți să-ți petreci liniștit o jumătate de zi, dacă ești amator de istorie, artă, istorie și etnografie. Deocamdată, aceste muzee sunt închise, pentru că Palatul Culturii este în reabilitare. Sper să fie gata lucrările cât mai repede, pentru că Iașiul candidează la titulatura de Capitală Culturală Europeană în 2021 și îi țin pumnii! 

Palatul Culturii se înalță, în parte, peste ruinele curților domnești medievale, menționate documentar în 1434. Parțial, s-a construit pe temeliile vechiului palat (neoclasic) din vremea voievodului Alexandru Moruzi (1806-1812), refăcut apoi de Mihail Sturza (1841-1843) și înfrumusețat cu “dantelă” în 1904. De la această construcție a moștenit Palatul Culturii legenda celor 365 camere, corespunzătoare zilelor anului. 

Puțin shopping? Pentru o imagine deosebită a Palatului Culturii dar și pentru cumpărături sau relaxare, poți merge la Palas Iași, un shopping center cu dimensiuni impresionante, de pe a cărei terasă ai la picioare Palatul Culturii și o parte din Iași.

Mănăstirea fortificată Golia. Cred că e de ajuns pentru o zi plină la Iași, dar dacă vrei ca ziua să se încheie deosebit, dacă vremea este prielnică, cu un apus deasupra Iașiului, atunci mergi în Turnul Mănăstirii Golia. Nu ai decât ă urci cele 120 de trepte și să te bucuri de priveliște.

Mănăstirea Golia este cumva “în spatele” Teatrului Național, la aproximativ 650 de metri de acesta, pe liniile de tramvai 3 și 6, Strada Cuza Vodă. Mănăstirea Golia te întâmpină ca o fortăreață medievală, cu ziduri înalte de apărare, iar la colțuri cu turle ridicate în anul 1667. 

Între zidurile groase de peste un metru și cu un brâu de sprijin în interior, pe care cândva se patrula, există o casă din secolul al XVIII-lea, unde a locuit temporar și Ion Creangă cât a fost diacon la Golia. Ridicată pe locul unui lăcaș de cult din secolul al XVI-lea, actuala biserică a lui Vasile Lupu a fost refăcută între anii 1650-1653 și terminată în 1660 de fiul său Ștefăniță, arhitectura sa fiind o îmbinare între stilurile baroc și bizantin. 

Cea mai veche universitate din țară. Din Piața Unirii la Parcul Copou nu sunt decât 1,4 kilometri, și, deși există linii de tramvai ( 41), este mai bine să o iei agale pe jos, pentru că ai ce vedea. Bulevardele sunt largi și ajungi repede la Biblioteca Mihai Eminescu, la Universitatea A. I. Cuza, mergând relaxat pe trotoarele umbrite de tei și stejari bătrâni și “bătute” de mii de studenți. 

Parcul Copou cel romantic. Parcul Copou este unul dintre acele locuri încărcate de istorie, o oază de liniște și un colț romantic pe care nu trebuie să-l ratezi dacă ai ajuns la Iași. Numit altădată “Podu Verde", căci trecea printre vii, grădini și livezi printre care se aflau câteva conace boierești, în parcul Copou se află cel mai vechi monument din România, cunoscut ca “Obelisul cu Lei". Lucrările de amenajare a parcului Copou, cel mai vechi din Iași, ca grădină publică au început în 1833, sub îndrumarea domnitorului Mihail Sturza. 

Teiul lui Eminescu. Sub un tei argintiu cu o coroană perfectă, putea fi văzut odată, relaxându-se, Mihai Eminescu, singur sau împreună cu Veronica Micle sau Ion Creangă. Teiul, bătrân de sute de ani, a fost denumit de localnici Teiul lui Eminescu după ce poetul a plecat din Iași. Acum coroana lui a rămas la fel de viguroasă deși trunchiul îi este susținut de bare de fier. Stai puțin aici și privește cerul, lasă-te învăluit de soare, de umbra copacilor, sub același cer sub care au stat geniile literaturii românești. 

Grădina Botanică. Dacă îți plac florile, nu vei găsi prea multe în Parcul Copou dar ia aminte că la nici un kilometru se află una dintre cele mai frumoase grădini botanice din țară. Grădina Botanică din Iași, înființată în 1856 de cel ce îi dă numele acum, Anastasie Fătu, medic și naturalist, pe o proprietate cumpărată de acesta în apropiere de Râpa Galbenă. Grădina botanică a fost mutată de pe amplasamentul ei inițial, după ce moștenitorii lui A.Fătu au vândut proprietatea. Grădina are acum 100 de hectare, fiind împărțită în trei sectoare, respectiv Sere, Ornamental și Rozariu cu sute de varietăți de trandafiri nobili.

Bojdeuca lui Creangă. Am lăsat la urmă locul meu de suflet în Iași, Bojdeuca lui Creangă din Țicău, pentru că aici este puțin mai dificil de ajuns, fiind mai izolat decât celelate obiective. Bojdeuca lui Ion Creangă, căsuța modestă unde a trăit și și-a scris Ion Creangă Poveștile și Amintirile din Copilărie, este primul muzeu memorial literar din România, inaugurat la 15 aprilie 1918. Căsuța l-a găzduit pe Ion Creangă, începând din vara anului 1872, după ce a fost răspopit, fiind obligat să părăsească Mănăstirea Golia. 

Ion Creangă s-a mutat aici, în camera din dreapta, iar gazda sa, Ecaterina Vartic, avea să-l îngrijească până la sfârșitul vieții. În anul 1876, Mihai Eminescu a fost chiriașul lui Creangă, iar cei doi zăboveau pe pridvorul de unde se vede o bună parte din modestul cartier Țicău. Curtea pietruită și în pantă a bojdeucii, așa cum a numit chiar Creangă această căsuță acoperită cu șindrilă, mobilierul original și obiectele personale ale lui Creangă, măsuța la care scria, opaițul care lumina serile și micuțele ferestre care lăsau să intre soarele dimineții îți oferă cea mai autentică perspectivă asupra vieții modeste a marelui scriitor. 

Bojdeuca lui Creamgă este un loc pe care merită să-l vizitezi char dacă au trecut mulți ani de la primele tale “Amintiri din copilărie”. 

Este cel de-al doilea oraș ca număr de locuitori din România, după București, fiind principal urbe din Nord-Estul țării. 

Localitatea a fost atestată documentar în anul 1408, fiind amintită prima oară într-un act emis la Curtea Domnească a lui Alexandru cel Bun. 

Iaşi a fost a doua Cetate de Scaun a domnitorilor Moldovei Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. 

În 1564, Alexandru Vodă Lăpuşneanu mută definitiv reședința Curţii Domneşti la Iaşi. 

Până în 1859, la Unirea Principatelor Române, Iașiul este capitala Moldovei. 

În timpul Primului Război Mondial, între 1916 - 1918, Iași este capitala României. 

Vechea Curte Domnească din Iași, aflată pe terenul din jurul Palatului Culturii, s-a construit înainte de 1434. De aici s-au plasat poruncile domnitorilor către supuși, aici aveau loc sfaturile de obște, uneltirile de culise și marile petreceri de nuntă, precum cea a Domniței Ruxandra.

Multe din hrisoavele emise aici au purtat pecetea lui Ștefan cel Mare, aici au fost pedepsiți boierii care l-au trădat pe Alexandru Lăpușneanu și au fost unși domnitori. Aici se strângea mulțimea când vocea ei trebuia auzită, aici au venit în 1600 țăranii pentru a cere dreptate domnului Mihai Viteazul.

Curtea Domnească a tot fost distrusă de flăcări și, până la urmă, a fost construit în locul ei Palatul Ocârmuirii, unde, la 5 ianuarie 1859, a fost ales ca domn al Moldovei Alexandru Ioan Cuza. După alte două incendii, palatul a fost demolat, iar pe locul lui s-a înălțat, între 1906-1926, construcția impunătoare numită Palatul Culturii.